Tăul Ştiol - pe veci victimă a autorităţilor din Borşa

Conform unui studiu întreprins de doi cercetători români şi unul englez, publicat în “Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences”, din cauza intervenţiilor umane întreprinse ilegal asupra Tăului Ştiol din Munţii Rodnei, acesta şi-a modificat nu doar forma, ci şi dimensiunile şi caracteristicile sedimentare şi ecologice. Reamintim că autorităţile locale din Borşa au construit aici, în septembrie-octombrie 2002, un baraj, deşi lacul se află într-o zonă de rezervaţie naturală.
O acţiune cu efecte dezastruoase asupra lacului
Studiul, întreprins de Marcel Mîndrescu, Ionuţ A. Cristea (Universitatea din Suceava) şi Simon M. Hutchinson (Universitatea din Salford), care se întinde pe 11 de pagini, este realizat comparativ, pornind de la realităţile ante- şi post- momentul octombrie 2002. Unul dintre micile lacuri glaciare din Masivul Rodnei, Tăul Ştiol  este situat într-unul dintre cele mai mari circuri glaciare din Carpaţii româneşti, fiind poziţionat la o altitudine nu foarte ridicată şi în apropierea unor zone de atracţie turistică. Prin urmare, tăul constituia una dintre cele mai vizitate locaţii din acea zonă. În toamna anului 2002, asupra lacului s-au făcut intervenţii ilegale, inclusiv prin construirea unui drum de acces. Construirea, tot atunci, a unui baraj a crescut în mod artificial nivelul apei lacului, prin urmare nu doar conturul original al lacului a fost modificat, ci s-au modificat inclusiv dimensiunea şi caracteristicile sedimentare. Cele mai mari modificări le-au avut volumul şi suprafaţa apei. Prin urmare, lacul, la început de dimensiuni relativ mici şi avînd forma unei lacrimi, a devenit un iaz cu o formă necaracteristică, indusă de către om, şi cu o distribuţie haotică a punctelor de adîncime. De asemenea, în perioada octombrie 2002 - iulie 2006, pe fundul lacului s-a acumulat un strat sedimentar gros de circa 25 mm, aşadar media de depunere a sedimentelor este de 6 mm/an (crescînd de 18 ori faţă de perioada pre-dig). Construcţia barajului a modificat şi a extins reţeaua de drenaj din bazinul lacului, fapt care, cumulat cu eroziunea crescută produsă de nivelul ridicat al apei, conduce la o rată ridicată a depunerii de sedimente pe fundul lacului.
Primăria Borşa dorea să se construiască vile în rezervaţia biosferei
După cum “Graiul Maramureşului” a relatat la vremea respectivă, în Munţii Rodnei, rezervaţie a biosferei, autorităţile din Borşa au intrat, la propriu, cu buldozerele pentru a încerca, spuneau ele, o renaştere a turismului montan. Primăria localităţii (primar, la vremea aceea, era Gavrilă Grec, iar viceprimar, Remus Şteţco) a trasat un drum de munte din Poiana Ştiol pînă la Iezerul Bistriţei Aurii, lac pe care intenţiona să îl amenajeze, pentru a-i mări suprafaţa de trei ori. Planurile măreţe ale Primăriei Borşa prevedeau, de asemenea, amenajarea unui lac de agrement în Căldarea Izvorul Cailor şi vinderea a 33 de parcele a cîte 250 mp în zona Prislop, pentru realizarea unor construcţii. Bineînţeles, întreaga intervenţie umană, un adevărat dezastru pentru zona respectivă, s-a realizat ilegal, în lipsa unui proiect şi a avizelor necesare. Reacţia iubitorilor naturii la acţiunile descrise a fost promptă, dar în final întreaga “afacere” a fost înmormîntată de Justiţia română.

Autor: Anca GOJA


Sursa: Graiul Maramuresului

Maramuresul Online