TURISM IN MARAMURESUL ISTORIC - Ocna Sugatag si Hoteni




Foto Strandul Bailor Vechi Ocna Sugatag (c) Petru Goja 
Foto La uscat in Budesti (c) Petru Goja 
Oferta bogata peisagistica a zonei te face sa uiti de drumul plin de gropi inspre Ocna Sugatag, ce ar putea taia avantul turistilor. Soarele ofera un maret rasarit in Pasul Neteda. La stanga, se remarca poleiti in soare Trei Apostoli si varful Gutai, iar spre NE, Magura Budestiului impaduritacu foioase. Din fericire, in poienile intinse care acompaniaza serpentinele ce coboara lejer catre Budesti, in ultimii ani au aparut casutele de vacanta in stil traditional maramuresean. Dupa intrarea in Budesti, se opteaza pentru un drum ce coboara intr-o lunca ingusta, unde se pot admira gospodariile, casele, portile vechi din busteni trainici de stejar, dar mai ales terasele pe care stau insirate ostaseste claile, salcerii ori capitele de fan si otava. 

Pe prispe, gazdoaiele isi atarna la uscat stergurile inflorate tesute in casa, dar si traditionalele ii din in si canepa, meticulos brodate... Suind spre culmea Brebului, in acest anotimp, se pot vedea merii uriasi, impovarati de rodul bogat. La stanga, se intinde depresiunea Brebului, iar spre vest, fanatele terasate acaparate de livezi si holdele inguste cultivate cu ovaz, porumb, cartofi sau trifoi.

Panorama spre Budesti 
De pe culmea dealului Darasca, locul unde an de an se sarbatoreste Tanjaua de pe Mara, se deschide larg panorama spre Budesti, caldeira vulcanica Gruiul Lupului-Corha si Sarbi. La stanga, de asemenea, se pot admira Culmea Pietrei, Piatra Tisei (din apropierea Agrisului) si varful Plesca. 

Foto Iesind din Budesti (c) Petru Goja
Localitatea Ocna Sugatag, atestata documentar din 1355, se afla la o altitudine de 490 de metri. Dupa 1990, pensiunile s-au inmultit aici ca ciupercile. Multe din ele sunt deosebit de cochete. Imediat dupa Primarie, se inalta silueta zvelta a bisericii de lemn cu hramul Duminica Tuturor Sfintilor, construita in 1979 si strajuita de o poarta traditionala de lemn monumentala. Interiorul bisericii, in stil autentic maramuresean, este impresionant.
In Ocna Sugatag, intre anii 1787-1822, s-a exploatat sarea gema, aceasta fiind utilizata nu doar de catre maramureseni, ci transportata in Hoteni, Breb, pe Drumul Mariutii in Baia Mare si de acolo spre Satul Mare, in final ajungand chiar pana la Budapesta ori Viena.

La taurile Ocnei Sugatag 
Statiunea balneo-climaterica Ocna Sugatag s-a dezvoltat mult, dupa ce in prima faza aici au existat doar niste bai vechi cu bazine exterioare indiguite si cabine cu cazi de lemn.

In prezent in statiune, datorita in primul rand apelor minerale clorosodice concentrate, se trateaza o serie de afectiuni, de la cele reumatismale la pareze usoare sau afectiuni ginecologice. 
Foto Ocna Sugatag tau (c) Petru Goja
Se fac de asemenea proceduri de hidroterapie si aeorohelioterapie dar foarte multi turisti vin pentru agrement si odihna si la strandurile sau taurile din Ocna Sugatag, ces-au format dupa surparea galeriilor fostelor ocne de sare. 
In zona vestica a statiunii, se afla rezervatia naturala Padurea Craiasca, cu o suprafatade 44 de ha si altitudinea de 485 m. Aici se afla extraordinare exemplare de gorun (subspecia stejar de Ronisoara) si zada (sau larice), conifer ce-si leapada toamna cetina.

Foto Taul mare cu ape dulci (c) Petru Goja
Pentru a ajunge la taurile cu diferite grade de salinitate si apoi la Baile Vechi din centrul Ocnei Sugatag, se coboara pe o ulita pietruita, pe langa capela romano-catolica. La fostul put al ocnei a fost amplasata o masina de extractie. 
Un parau modest dreneaza izvoarele ultrasaline, iar malurile acestuia sunt albe. Cateva rate salbatice au ales aceste tauri ca loc de cuibarit incantand turistii cu zborurile sau plutirea lor pe luciul apei.

Bisericile-monument istoric din Hoteni 
Un drum pietruit sinuos iese din zona vestica a Ocnei Sugatag la soseaua asfaltata ce traverseaza Hoteniul si o ia apoi spre drumul national 18. Dupa ce se trece podul peste Darasca din locul de desfasurare a sarbatorii Tanjaua de pe Mara, se suie in partea estica a Hoteniului. Biserica de lemn din Hoteni este aproape, insa, pana sa ajungi la monumentul istoric, portile si gospodariile morosenesti te imbie la contemplare.

Trei biserici au fost atestate documentar in Hoteni, ultimele fiind aduse din alte sate. Prima biserica de lemn, cu turla si sarpanta acoperite cu dranita, este consemnatain anul 1751, cu prilejul vizitei episcopului de Muncaci.

Foto Biserica-monument istoric din Hoteni (c) Petru GojaA doua biserica a fost un cadou pentru hotenari din partea locuitorilor din Budesti, monumentul istoric fiind transportat, din locul numit Susani sau Vintesti, cu sanii trase de cai.

In 1751, biserica apare in documente ca fiind distrusa din cauza vechimii sale. Dupa 1751, pana in 1760, vechea biserica din Budesti-Vintesti, transferata in Hoteni, a fost reconstruita. 
Asadar, vechiul lacas de cult adus din Budesti in Hoteni a fost refacut, in el slujindu-se pana in anul 1858.

Biserica actuala, a treia din Hoteni ce are hramul Sfintii Arhangheli, a fost edificata in anul 1790 si adusa din satul Slatina, Ucraina, la indemul preotului Gavril Timis. Aici se slujeste si acum alternativ, dimineata greco-catolicii, iar de la ora 10.30 ortodocsii.Pronaosul a fost largit ulterior pentru a face lacasul mai incapator. 
Preotul ortodox Ioan Ardelean ofera posibilitatea turistilor de a vizita si admira in detaliu acest superb sfant lacas decorat cu fresce extraordinare, icoane, prapori si o multime de sterguri daruite de enoriasi. De 15 ani, fatul bisericii ii succede tatalui sau in aceastanobilaindeletnicire de spirit.

De la traditionalele gospodarii la... gardurile din inox 
Desi este inca dimineata, soarele arde nebuneste. De pe strada asfaltata, se pot admira traditionalele gospodarii dar si ciudateniile arhitectonice cu garduri inox aparute in ultimii ani.

De la indicatoarele turistice, se ia spre stanga, pe sleaul de caruta pentru a ajunge pe culmea de la capatul nordic al Taurilor Hoteni. La stanga sleaului, sunt aliniate salciile care au format odinioara un gard viu. 
Foto Casa din Hoteni (c) Petru Goja
Spre NV, se vede o parte din Harnicesti, in timp ce la NE, peste valea Darasca, se deschide panorama spre Ocna Sugatag. 
O poteca pescareasca duce in dreapta spre panoul informativ din care aflam noutati despre cele aproximativ 150 de specii de alge, tritonii, broastele si testoasele care habiteaza aici, impreunacu alte specii botanice.

Se urmeaza apoi poteca ce conduce pe malul estic al taurilor succesive care au nivelul apei drastic scazut din pricina secetei. Feeria generata de impactul luminii filtrate prin coroanele huciului dens, cu apa smoliu-negricioasa este extraordinara si indescriptibila. Frunzele moarte, galbene, bej, aurii, brune, verzi realizeaza deasupra apei impresionante imprimeuri pastelate. 
Creasta Cocosului domina orizontul 
De la capatul sudic, pe o poteca ce urmeaza la stanga, se ajunge la un alt panou informativ care precede accesul pe o alee pavata cu leturi de brad, multe rupte, altele putrezite in Tinovul Hoteni, o mlastina cu doua mici lacuri, situata la 530 de metri altitudine. 

Foto Breb, vedere spre Creasta Cocosului (c) Petru Goja
Aici turba groasa de 2,4 m pluteste pe apa afundade patru metri. Muschiul de turba, rachitelele, rogozul si planta insectivora roua cerului, rezista acestui mediu ostil. Pe malurile turbariei, mestecenii tineri, plopii, alunii si ciresii salbatici formeaza un deset.Spre SV, imaginea Crestei Cocosului domina orizontul. 
Din capatul sudic al taului, se traverseaza o fanata otavita ce debordeaza de floriprecum primavara. Circuitul se incheie la monumentala poarta de stejar a bisericii. De-o parte si de alta a strazii, se pot admira casele, gospodariile traditionale, perii auriti de rod si florile variate atat de iubite si cultivate de hotenari.

La intoarcere, nu este exclusa varianta ocolitoare de la capatul sudic al taurilor, pe o ulita pietruita catre Breb, spre scoala si seculara biserica de lemn, cu un tintirim desprins parca din povestile lui Ion Creanga...

Foto: Ocna Sugatag, Breb, Hoteni (c) Lucian Petru Goja



Sursa: Maramuresul Online
Maramuresul OnlineMaramuresul Online

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii